Defileul Mureșului           



Amplasare
Cursul râului Mureș prin comunele Deda, Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni

Suprafața
6000 ha

Acces
Tg Mureș DN 15 - Reghin, Toplița

Tipul rezervației
Mixtă

Aspecte geologice/geomorfologice
În zona Rezervației peisagistice defileul Mureșului se întâlnesc substraturi având ca principale componente geologice andezitele și andezitele bazaltice, roci rezultate din erupția magmei venită din adâncime. Structurile geologice mai vechi sunt constituite din sedimente vulcanice pontice-brecii,microbrecii, tufe vulcanice-care sunt legate între ele prin cimenturi piroclastice, alcătuite din andezite piroxeno-amfibolice. Relieful este determinat de orientarea est-vest a defileului îngust, cu unele deschideri în zona Borzia, Răstolița, Lunca Bradului, Stânceni, străjuite de versanții munților Călimani (nord) și Gurghiu (sud). Expoziția dominantă a versanților în partea munților Gurghiului (Sebeș-Jod-Sălard-Gudea) este Nord, Nord-Est, Nord-Vest,iar în partea munților Călimani (Gălăoaia-Răstolița-Lunca Braduiui-Zebrac) este Sud, Sud-Est, Sud-Vest.

Aspecte hidrologice
Defileul este rezultatul activității apei Mureșului de a lungul secolelor pe traseul său între munții Gurghiului și Călimani. Toate așezările umane sunt situate pe malul apei , drumurile de acces urmăresc cursul apei . Mureșul la intrare în defileu are debitul mediu de 10 mc/sec, iar la ieșire 23 mc/sec. Pe parcurs adună apele păraielor din bazinele Mermezeu, Zebrac, Gudea, Ilva, Sălard, Răstolița, Iod, Gălăoaia, Borzia, Bistra.

Vegetație
Cea mai mare parte a teritoriului este acoperită de păduri. În urma lucrărilor de silvicultură din anii 70 se semnalează reducerea proporției făgetelor în favoarea molidișurilor. Asociațiile vegetale lernnoase se află, totuși, într-un echilibru dinamic. În lipsa intervențiilor antropogene drastice (defrișări), succesiunea duce la stadiul de climax. Pădurile de luncă sunt prezente aproape în tot cursul defileului, lângă râul Mureș. În amonte de Lunca Bradului ele au o răspândire mai redusă, cu predominarea speciilor de Salix (Salix triandra, S. viminalis, S. pentandra). În aval de Lunca Bradului, pâlcurile sunt mai mari, iar speciile dominante devin, de astă dată, Alnus glutinosa și Alnus. incana. Cele mai frumoase aninișuri sunt cele în al căror strat ierbaceu predomină Matteucia strutiopteris din jurul localităților Androneasa și Răstolița. În zonele de îngustări excesive ale defileului, în locul pădurii s-au instalat buruienișurile de luncă cu câteva exemplare de salcie și arin. Aceste formațiuni ierboase de talie înaltă sunt foarte bogate în specii, rnulte cu flori mari și aspect decorativ, ca de ex. Telekia speciosa, Filipendula ulmaria, Chaerophyllum hirsutum subsp. glabrum, Carduus nutans, Cirsium erisithales, Thalictrum aquilegifolium, reprezentănd o notă aparte în peisaj. Datorită expoziției dominante sudice și sud-vestice, pantei mari de până la 60°-80°, microclimei specifice calde, pe solul scheletic al stâncilor sunt prezente numeroase elemente mediteraneene și continentale, care lipsesc din restul teritoriului, ex: Asperula cynanchica, Dianthus barbatus, Hieracium hoppeanum, Silene armeria, Tencrium chamaedrys, Festuca rupicola, Sedum sexangulata, Allium senescens, Veronica orchidea. Din flora stâncilor se mai remarcă specii ca Sempervivum marmoreum, Dianthus carthusianorum, Silene dubia, Centaurea erdneri, Iris nyaradiana, Thymus pulegioides, Saxifraga paniculata.

Fauna
Fauna este bogată și cuprinde toate speciile caracteristice zonelor montane inferioare și deluroase înalte . Fauna ichtiologică este bine reprezentată în râul Mureș, cu capacitate biogenică ridicată. Specia dominantă este scobarul(Chondrostoma nasus), porțiunea fiind considerată zona scobarului. Ca specii frecvent întâlnite ,dar în număr mult mai redus ,se găsește mreana (Barbus meridionalis petenyi), cleanul (Leuciscus cephalus),beldița (Alburnoides bipunctatus),porcușorul (Gobio gobio), mihalțul (Lota lota). Se mai găsesc rar exemplare prinse din următoarele specii: Este încă prezentă în zonă, Lostrița (Hocho hucho L), introdus în râul Mureș în anul 1963, considerându-se că ar fi în arealul natural. Este specie de faună protejată, prevăzută în anexa III al Convenției de la Berna. Lipanul (Thymallus thymallus L) se găsește în număr redus în râul Mureș, având densitate mai mare la gura văilor pâraielor de munte (Răstolița, Ilva, Sălard, Gudea, Bistra). Este specie de faună protejată, prevăzută în anexa III al Convenției de la Berna ("Conventia privind Fauna Sălbatică din Europa si Habitatele Naturale"). În păduri și mai ales vara, în apropierea zmeurișurilor, este foarte frecvent observat ursul(Ursus arctos L.),unele exemplare mai bătrâne provocând pagube chiar în gospodăriile oamenilor, din intravilanul localităților. Cerbul (Cervus elaphus L.) se poate observa boncănind la marginea satelor. Efectivele de căpriori (Capreolus capreolus L.)și de mistreți (Sus scrofa) sunt mici, dar mistrețul poate fi ușor de observat lângă căpâțele de fân iarna. , Lupii (Canis lupus L.)trăiesc pe un teritoriu mare, urmele lor pot fi observate la trecerile dintre Munții Călimani și Munții Gurghiu. La observații mai atente se descoperă în arboretele puțin deranjate Pisica sălbatică (Felix silvestris Schreber.) puternic concurată de râși în munți. Jderul de copac (Martes martes L.) găsește condiții favorabile în arboretele seculare de amestecuri de rășinoase și foioase,în scorburile arborilor bătrâni. Vidra (Lutra lutra) s-a mai putut fi observată rar în ultimii ani pe malul Mureșului. Mamiferele mici sunt reprezentate prin Microtus agrestis, Pitymys subterraneus, Apodemus flavicollis, Sorex araneus, Sorex minutus, Neomys fodiens, unele dintre ele creând probleme proprietarilor de cabane. Fauna ornitologică a defileului Toplița-Deda este determinată de ecosistemele munților Gurghiu și Căliman, respectiv de luciul relativ mare de apă a râului Mureș. Clima zonei între cei doi munți este rece cu curenți de aer permanenți, ceea ce determină într-o anumită măsură și speciile ce se găsesc aici. În acest defileu, după mai mulți ani de observații s-au determinat 112 specii de păsări.



    © 2003 - 2007 - Copyright | Agenția pentru Protecția Mediului Mureș