Harti Arii Speciale de Conservare

      Judeţul Mureş deţine o serie de valori ale capitalului natural deosebit de importante, unde interacţiunea în timp a componentelor de mediu cu factorul antropic au determinat modelarea unor peisaje caracteristice. A.P.M. Mureş sprijină în aceste zone menţinerea activităţilor tradiţionale specifice locului, încurajarea turismului ecologic controlat, în vederea exploatării raţionale şi de durată a valorilor locale.
      Fundamentul dezvoltării durabile este nevoia integrării activităţilor economice cu cerinţele ecologice şi cu protecţia mediului, deoarece acordarea priorităţii economiei şi creşterii economice prin excluderea protecţiei mediului au avut ca efect deteriorarea mediului înconjurător prin degradarea componentelor mediului.

      Deşi campania de informare-conştientizare a reţelei Natura 2000 în rândul comunităţilor locale s-a încheiat, considerăm a fi necesară continuarea educării şi atragerii acestora în conservarea acesteia. În acest scop A.P.M. este partener cu Asociaţia Rhododendron într-un proiect al Fundaţiei pentru Parteneriat Comunitar, prin care alături de acţiunile de educare se va elabora o primă formă a planului de management al sitului Călimani-Gurghiu.

      Situl Călimani-Gurghiu (pSCI) acoperă cea mai mare parte a celor două masive vulcanice - Munţii Călimani şi Munţii Gurghiului. Aici morfologia variată a reliefului coroborat cu aspectele pedo-climatice au favorizat menţinerea unei biodiversităţi valoroase, reprezentative pentru munţii vulcanici din Carpaţi. La acest lucru a contribuit şi existenţa pădurilor natural-fundamentale compacte pe mari întinderi (peste 100 000 ha), arealul acestora nefiind alterat semnificativ de activitatea antropică, păstrându-se varietatea habitatelor şi a speciilor. În acest spaţiu procentul habitatelor de interes european depăşeşte, conform Manualului Habitatelor, 95% din suprafaţă, clasele dominante fiind pajiştile seminaturale umede, preerii mezofile - 5%, pajiştile alpine şi subalpine - 3%, pădurile caducifoliate - 16%, pădurile de conifere - 34% şi pădurile mixte - 39%. De asemenea în această regiune există una dintre între cele mai numeroase populaţii evaluate şi totodată un important centru genetic pentru carnivore din Carpaţi: urs brun (Ursus arctos) - peste 400 exemplare, lup (Canis lupus) - 100-120 exemplare şi râs (Lynx lynx) - 70-80 exemplare. Un esenţial factor de favorabilitate în menţinerea valorii biodiversităţii l-a constituit lipsa aşezărilor umane pe tot acest teritoriu vast, exceptând defileul Mureşului unde există însă o serie de culoare ecologice bine individualizate. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură, acesta rămânând neschimbată în timp.

      Situl Sighişoara-Tîrnava Mare (pSCI) se încadrează în Podişului Târnavelor şi parţial în Podişul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se printr-un relief colinar de cueste, bine fragmentat, având văi cu terase şi lunci bine individualizate. În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezenşa unor biotopuri specifice ce au favorizat existenţa unor ecosisteme variate bine conservate. La acest fapt se adaugă gradul relativ scăzut al presiunii antropice, zona fiind puţin populată, exploatarea biologică încadrându-se în liniile unei dezvoltări durabile.
      Această zonă este din punct de vedere conservativ de importanţă internaţională, având în vedere că, în accepţiunea cercetătorilor britanici, aici s-au păstrat ultimele pajişti extinse din Europa perfect funcţionale sub aspect ecologic. Această parte a Transilvaniei reprezintă un peisaj istoric funcţional, cu fauna, flora şi complexul de microorganisme din sol al unui ecosistem nealterat străvechi, în care fâneţele extensive încă îşi au un rol important în agricultură. Astfel de arii sunt rare în Europa, de aceea sunt extrem de valoroase pentru cercetare şi interpretare conservativă.
      Situl este reprezentativ pentru zona continentală europeană, cu alternanţe de păduri si pajişti păstrate în condiţii naturale, însumând 18 habitate de interes european (Directiva Habitate). Amintim în acest sens doar câteva: păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior, tufărişuri subcontinentale peri-panonice, păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum (5%), păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum (12%), păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum (10%), tufărişuri subcontinentale peri-panonice (10%), pajişti de altitudine joasă cu Alopecurus pratensis şi Sanguisorba officinalis (2%), pajişti stepice subpanonice (4%), etc.
      La propunerea A.P.M. Mureş, două fundaţii britanice - Mihai Eminescu Thrust şi ADEPT - sprijinş susţinut necesitatea conservării acestei zone atât prin cercetările ştiinţifice efectuate în situl Natura 2000 propus, cât şi prin activităţi de educare şi instruire în rândul comunităţilor locale. Cu sprijinul partenerilor străini, în anul 2006 situl Sighişoara-Târnava Mare a fost declarat zonă pilot pentru implementarea în România a măsurii Sapard 3.3. privind bunele practici agricole, primele rezultate fiind pozitive.