AGENTIA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI Mures

Principalele surse de poluare în judeţul MUREŞ

Puncte fierbinţi sub aspectul poluării atmosferice

S.C. AZOMUREŞ S.A. Târgu Mureş
Activitatea Combinatului de Îngrăşăminte Chimice are impact semnificativ asupra atmosferei prin emisiile de amoniac, oxizi de azot şi pulberi. Rezultatele automonitorizării emisiilor de poluanţi în atmosferă efectuate evidenţiază depăşirea valorilor admise. În zona de impact a activităţii Combinatului de Îngrăşăminte Chimice, conform prevederilor legislaţiei în vigoare şi a autorizaţiei de mediu titularul efectuează determinări ale imisiilor de amoniac în atmosferă, în puncte fixe de automonitorizare. Punctele de prelevare a probelor sunt amplasate în cartier Mureşeni şi localitatea Cristeşti. Se monitorizează poluanţii amoniac şi oxizi de azot. În primele opt luni ale anului 2003 procentul de depăşiri a valorii admise pentru concentraţia medie zilnică la amoniac a fost de 6% în punctul de monitorizare cartier Mureşeni şi de 2,38% în localitatea Cristeşti. La punctele de monitorizare a calităţii aerului deţinute de Agenţia de Protecţia Mediului nu s-au înregistrat depăşiri ale valorii admise pentru concentraţia medie zilnică la amoniac. (Punctele de monitorizare sunt amplasate la Direcţia Apelor Mureş, Agenţia de Protecţia Mediului şi SC FORAJ SONDE SA Str. Aradului).
S.C. CARBID FOX S.A. Târnăveni - Fabricarea carbidului
S.C. CARBID FOX S.A. Târnăveni platforma de fabricare a carbidului este reglementată prin Autorizaţia de mediu cu Program de conformare nr. 486 din 2.06.2003. Amplasamentul prezintă impact asupra atmosferei prin emisiile de particule peste pragurile de intervenţie
TRAFIC RUTIER
Principalele aspecte generate de traficul urban sunt următoarele: Poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile, NOx, SOx, hidrocarburi, plumb. Poluarea atmosferei este cuantificată prin măsurători sistematice efectuate de I.P.M. Mureş şi D.S.P. Mureş şi confirmă că traficul rutier contribuie în mod semnificativ la creşterea concentraţiilor de poluanţi în aerul atmosferic al aglomerărilor urbane. Traficul greu generează valori ridicate ale zgomotului stradal şi vibraţiilor în municipiile Târgu Mureş, Reghin Sighişoara. Deşi nu au fost făcute măsurători ale concentraţiei O3 în zonele rezidenţiale traversate de traficul intens, se poate aprecia că acesta are valori semnificative în perioadele când se înregistrează valori ridicate ale traficului rutier, ţinând cont de starea tehnică precară a unor mijloace de transport, de la care emisiile de NOx, hidrocarburi (radicali liberi) este ridicată.

Puncte fierbinţi sub aspectul poluării apelor
În anul 2002 numai două surse de poluare din judeţul Mureş s-au situat în categoria surselor cu risc sever, S.C. BICAPA S.A. Târnăveni şi S.C. AGROFLIP S.A. Bonţida, punct de lucru Gorneşti.

a.) În cazul primei surse, S.C. BICAPA S.A. Târnăveni, deşi este oprită producţia de trei ani, punctajul mare, deci implicit riscul ridicat, s-a datorat batalelor, care în continuare poluează puternic apa. S.C. BICAPA S.A. Târnăveni nu deţine Autorizaţie de mediu. Pentru acest amplasament au fost elaborate Bilanţurile de mediu nivel I şi II şi Studiul de evaluare a riscului. Aceste studii au fost finalizate şi predate spre analiză la 25.05.2001. Societatea nu are capabilitatea financiară necesară susţinerii unui Program de Conformare ca parte a Autorizaţiei de mediu. Ca urmare nu este posibilă autorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului. În cursul lunilor decembrie 1999 - ianuarie 2000, ca urmare a ineficienţei activităţii economice a S.C. BICAPA S.A., s-a dispus de către FPS închiderea societăţii. Poluarea mediului acvatic cu crom hexavalent şi trivalent este determinată de exfiltraţiile din batalele de reziduuri şi poluarea istorică, difuză datorată spălării amplasamentului poluat anterior de către apele pluviale. Batalele de reziduuri prezintă situaţii de risc pentru factorii de mediu din zonă. Situaţiile de risc care pot afecta siguranţa acestor batale, cu afectarea factorilor de mediu sunt: acumularea unor volume importante de apă în batale, deversarea coronamentelor digurilor, alunecarea taluzelor, exfiltraţii din interiorul batalelor prin diguri şi radierul acestora.

b.) În cazul S.C. AGROFLIP S.A. punctajul ridicat s-a datorat calităţii foarte proaste a apelor uzate evacuate atât din punct de vedere fizico - chimic cât şi bacteriologic, a faptului că orice intervenţie la întreţinerea staţiei de epurare produce poluare pe râul Mureş şi că prin poluarea produsă este afectată cea mai mare priză de apă din judeţ. S.C. AGROFLIP BONŢIDA S.A. - Complexul zootehnic Gorneşti cu activitate de creştere intensivă a porcinelor cu o capacitate de 16 000 capete. Unitatea reprezintă o importantă sursă de poluare a râului Mureş, fiind amplasată în amonte de captarea Uzinei de apă potabilă, ce deserveşte municipiul Târgu Mureş. Studiul de evaluare a riscului, elaborat pentru Complexul zootehnic Gorneşti evaluează aportul acestui amplasament la poluarea r. Mureş în perioada 1997-2001 astfel: 7,3% CBO5, 4,87% CCOMn, 12,6% amoniu, 5,23% azotaţi, 13% azot mineral. Activitatea amplasamentului este reglementată prin Autorizaţia de Gospodărirea Apelor cu Program Etapizat nr. 5 din 2000 completată prin actul adiţional din data de 17.05.2002 ca urmare a apariţiei HGR 188/2002. Amplasamentul nu este reglementat prin Autorizaţie de mediu, procedura de reglementare este în faza de evaluare a Proiectului de program de conformare de către titularul activităţii.

În anul 2002 S.C. AZOMUREŞ S.A. şi R.A. AQUASERV ca punctaj în evaluarea riscului s-au situat aproape de limita dintre domeniile cu risc sever şi risc mediu, situaţie generată de condiţiile concrete din acel an. Aceste surse reprezintă pentru zona aval Târgu Mureş un risc ridicat, ele modifică ca urmare a impactului, categoria de calitate a râului Mureş şi afectează două folosinţe de apă (Cipău şi Luduş), de asemenea din cauza lor acest tronson devine sensibil din punct de vedere al eutrofizării (nutrienţi).

c.) S.C AZOMUREŞ S.A. - Combinatul de Îngrăşăminte Chimice este amplasat pe malul stâng al Mureşului, la hm 178, aval de municipiul Târgu Mureş. Produsele finite ale unităţii sunt: îngrăşăminte chimice simple şi complexe, uree, azotat de amoniu, melamină, azot. Activitatea platformei de îngrăşăminte chimice a S.C. AZOMUREŞ S.A. este reglementată prin Autorizaţia de gospodărirea apelor cu Program Etapizat nr. 667 din 4.02.2003 şi prin Autorizaţia de mediu cu Program de Conformare nr. 195 din 17.03.2003. Amplasamentul a mai avut o Autorizaţie de mediu cu Program de Conformare, nr. 419/5.07.2002 care a fost revizuită ca urmare a lucrărilor de investiţii realizate de titular şi a modificărilor intervenite în legislaţia de mediu naţională. Principalii indicatori de impurificare ce produc o poluare semnificativă a apei râului Mureş sunt: ionul amoniu, azotaţii, azotiţii. Aportul la poluarea r. Mureş este determinat de evacuarea directă a apelor uzate cu efluentul final al bazinului de retenţie precum şi de aportul iazului batal. Combinatul de Îngrăşăminte Chimice determină o creştere a concentraţiei poluanţilor în r. Mureş în medie, cu aproximativ 1,5 - 1,7 mg/l amoniu, 9,99 mg/l azotat, 1,14 mg/l uree. Depăşirile frecvente ale CMA în apa râului Mureş şi potenţialul ridicat de poluare a apei, generat de platforma de îngrăşăminte chimice creează probleme calitative folosinţelor de apă din aval, în mod special uzinelor de apă potabilă Cipău şi Luduş.

d.) Staţia de epurare a municipiului Târgu Mureş administrată de R.A. AQUASERV
Staţia de epurare actuală a fost construită în anii 70 pentru o capacitate hidraulică de 1.200 l/s şi o capacitate organică de 518.000 p.e. (CBO5 300mg/l). Emisarul apelor uzate este tot râul Mureş, după ce aceste ape sunt tratate în staţia de epurare mecano - biologică situată pe malul stâng al râului, aval comuna Cristeşti. Efluentul evacuat în r. Mureş prezintă depăşiri ale CMA pentru indicatorii: amoniu şi fosfor. Această depăşire este justificată datorită lipsei de tehnologie adecvată la staţia de epurare (treapta terţiară). În programul de dezvoltare a sistemului hidroedilitar Târgu Mureş este prevăzută şi modernizarea şi completarea staţiei de epurare a apelor uzate. Investiţia va fi finanţată din surse proprii şi surse din programul de asistenţă financiară I.S.P.A.

e.) Staţia de epurare a municipiului Sighişoara administrată de S.C. A.T.T. S.A. Sighişoara
Capacitatea Staţiei de tratare a apei potabile este de 360 l/s, iar reţelele de distribuţie acoperă cca. 95% din totalul folosinţelor de apă. Staţia de epurare a fost dimensionată tehnologic pentru reducerea încărcării cu M.T.S şi CBO5, astfel încât parametrii efluentului evacuat în r. Târnava Mare să se încadreze în limitele aprobate prin DCS 414/1979. În prezent staţia de epurare a apelor menajere orăşeneşti Sighişoara nu mai corespunde cerinţelor legislaţiei în vigoare privind protecţia calităţii apelor. Efluentul staţiei se caracterizează prin concentraţii peste pragul de intervenţie la indicatorii materii totale în suspensie, substanţe organice, compuşii azotului şi fosforului. În aval de mun. Sighişoara din r. Târnava Mare se prelevează apă pentru producerea apei potabile la Staţiile de tratare Dumbrăveni şi Mediaş. Nămolul rezultat are un conţinut ridicat de metale grele, a căror concentraţii depăşesc pragurile de intervenţie chiar şi pentru folosinţe mai puţin sensibile. Depozitarea actuală a acestui nămol în braţul mort al Târnavei Mari va trebui sistată, S.C. A.T.T. S.A. urmând a-şi amenaja un depozit corespunzător. Amplasamentul este în curs de reglementare, procedura fiind în faza de elaborare a Programului de Conformare în baza Bilanţurilor de mediu nivel I şi II.

f.) Staţia de epurare ape uzate a mun. Reghin administrată de RAGCL Reghin
RAGCL Reghin a solicitat emiterea Autorizaţiei de mediu pentru sistemul de alimentare cu apă potabilă, canalizare şi Staţie de epurare în anul 2001. Efluentul staţiei se caracterizează prin concentraţii peste pragul de intervenţie la indicatorii materii totale în suspensie, substanţe organice, compuşii azotului şi fosforului. Nămolul rezultat din staţia de epurare, după trecerea printr-o staţie de deshidratare este transportat la platformele de uscare a nămolului (15 buc St=150 000) care sunt prevăzute cu drenuri de captare a apelor. Nămolul are un conţinut ridicat de metale grele, a căror concentraţii depăşesc pragurile de intervenţie chiar şi pentru folosinţe mai puţin sensibile. Depozitarea actuală a acestui nămol la depozitul de deşeuri a municipiului Reghin va trebui sistată, RAGCL Reghin urmând a-şi amenaja un depozit corespunzător. Activitatea amplasamentului este reglementată prin Autorizaţia de Gospodărirea Apelor nr. 5/14.06.2001 cu Program Etapizat, completată prin actul adiţional din 17.05.2002 ca urmare a apariţiei HGR 188/2002. Amplasamentul este în curs de reglementare, procedura fiind în faza de elaborare a Programului de Conformare în baza Bilanţurilor de mediu nivel I şi II.

g.) Staţia de epurare a oraşului Sovata
Staţie de epurare ape uzate orăşeneşti cu treaptă mecanică şi capacitate de 44 l/s, tehnologia de tratare a apelor uzate este insuficientă. Lipsa treptei biologice de tratare, lipsa treptei terţiare pentru eliminarea fosforului şi a azotului, capacitatea insuficientă a staţiei de tratare faţă de capacitatea de producere a apei potabile, gradul avansat de uzură a echipamentelor staţiei sunt principalele deficienţe. Efluentul staţiei se caracterizează prin concentraţii peste pragul de intervenţie la indicatorii materii totale în suspensie, substanţe organice, compuşii azotului şi fosforului.

h.) S.C. ZAHĂRUL LUDUŞ S.A.
S.C. Zahărul Luduş S.A., administrează Staţia de epurare a apelor uzate orăşeneşti Luduş care epurează şi apele uzate tehnologice rezultate din procesul propriu de producţie. Efluentul staţiei se caracterizează prin concentraţii peste pragul de intervenţie la indicatorii materii totale în suspensie, substanţe organice, compuşii azotului şi fosforului.

i.) Staţia de epurare a municipiului Târnăveni
Staţia de epurare a municipiului Târnăveni are o capacitate Quzhmax = 422 l/s. Staţia tratează un amestec de ape uzate menajere, ape industriale uzate, ape pluviale şi ape de infiltraţie. În componenţa staţiei se află o linie de tratare a apelor uzate şi o linie de tratare a nămolului. Efluentul staţiei se caracterizează prin concentraţii peste pragul de intervenţie la indicatorii materii totale în suspensie, substanţe organice, compuşii azotului şi fosforului. Nămolul se caracterizează prin concentraţii ridicate ale indicatorilor bacteriologici (coliformi totali, coliformi fecali, germeni totali). Amplasamentul este în curs de reglementare, procedura fiind în faza de elaborare Programului de Conformare în baza Bilanţurilor de mediu nivel I şi II.

j.) Depozitul de deşeuri menajere al municipiului Târgu Mureş
Depozitul de deşeuri menajere a municipiului Târgu Mureş, a fost înfiinţat în 1984 şi este amplasat pe un teren situat în intravilanul comunei Cristeşti. Faţă de suprafaţa iniţială, estimată la 10,3 ha cu înălţime de depozitare de cca. 5 m s-a ocupat o suprafaţă de 8,5 ha cu înălţimea actuală a deponiei de 10 m. Depozitul este impermeabilizat cu argilă. Cantităţile de poluanţi evacuaţi în emisar, pr. Cocoş care debuşează în r. Mureş sunt: 83,3 kg/zi CBO5, 788 kg/zi reziduu fix, 25,5 kg/zi materii totale în suspensie, 3 kg/zi substanţe extractibile, 1,7 kg/zi fier, 134,2 kg/zi amoniu. Amplasamentul este în curs de reglementare a închiderii, în baza Bilanţului de mediu nivel II elaborat prin grija titularului.

Puncte fierbinţi sub aspectul deteriorării solurilor
Starea de calitate a solurilor este urmărită de laboratoarele specializate ale M.A.A.P. (laboratoare OSPA). Solurile degradate ca urmare a depozitărilor neorganizate de deşeuri la nivelul judeţului Mureş, sunt în suprafaţă de cca. 20 ha. O suprafaţă de aproximativ 6 ha situată amonte de batalul de reziduuri tehnologice nr. 3 de pe platforma S.C. BICAPA S.A. Târnăveni este afectată de exfiltraţiile produse în perioada 1992-1994 din acest batal (Cr6+). Terenurile afectate de eroziunea de suprafaţă sunt în suprafaţă de 60000 ha. Alunecări de teren cca. 30 ha sunt prezente în zona Şardul Nirajului în bazinul pârâului Niraj şi în zona aval Bălăuşeri în bazinul râului Tîrnava Mică. Restrângerea utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor din grupa I şi II-a de toxicitate pentru fertilizare respectiv combaterea bolilor şi a dăunătorilor a redus impactul acestor substanţe asupra solului. Carierele de suprafaţă pentru extragerea de nisip şi balast ocupă în total 32 ha; sunt amplasate în terenuri slab productive. Lucrările de redare în producţia agricolă vegetală a acestor amplasamente sunt executate în întârziere.